Căile de acces
Munţii Trascăului aparţin în întregime judeţului Alba. Pe cale rutieră ne putem apropia de ei pe şoseaua DN 1 (E81), atît din spre nord, din direcţia Cluj-Turda-Aiud, cît şi din spre sud, prin Sibiu-Sebeş-Alba Iulia. Din spre est, din direcţia Shighişoara-Blaj-Teiuş, pe şoseaua DN 14, respectiv DN 14B, iar din spre vest, din direcţia Abrud – Zlatna, pe DN74.
Pe cale ferovieră sunt indicate pentru abordarea zonei staţiile Teiuş sau Alba -Iulia. Pentru a apropia obiectivele turistice din interiorul masivului, putem folosi drumurile: din Valea Geoagiului(Teiuş-Stremţ- Mănăstirea Rîmeţ,asfaltat); din Valea Gălzii (Galda de Jos - Întregalde - Mogoş, asfaltat numai 14 km); vechiul drum Via Magna sub poalele munţilor(Galda de Jos-Cricău-Ighiu); prin Valea Ighiu (Ighiu-Ighiel-Lacul Ighiu, asfaltat numai 4 km); şi prin Valea Ampoiului (Alba Iulia-Zlatna, DN74). Înainte de aprezenta turistic peisajele zonei, să trecem în revistă, foarte pe scurt, cîte ceva din istoria ţinutului. Prima menţiune scrisă despre aceste meleaguri provine de la Ptolemaios, care a pomenit de aşezarea dacică, numită Apoulon.După extinderea Imperiului Roman,pe malul Mureşului(în zona Alba Iulia) a fost dezvoltat un port fluvial important cu numele de Apulum. De aici încărcate plutele cu mai multe produse din provincia dacică, cum au fost: grîu, sare(de la Turda şi Ocna Mureş), vin, cît şi argint, aur extrase de la Zlatna. Plutele urmau cursul Mureşului şi Tisei pînă la Dunăre. În Apulum a funcţionat şi un centru însemnat de evidenţă a produselor obţinute din provincia Dacia Superioară. După retragerea legiunilor romane, au urmat valurile popoarelor migratoare. Dintre acestea au fost aşezaţi mai indelungat pe teritoriul Transilvaniei slavii, dintre care au fost cei mai însemnaţi bulgarii.

Descrierea traseelor rutiere

Alba Iulia - Teiuş - Aiud
Din direcţia sud fie că venim din Alba iulia fie că venim din spre Blaj, trecem prin orăşelul Teiuş, important nod de cale ferată si de căi rutiere. De la Teiuş avem 11 km de parcurs. La 5 km se ramifică spre stînga drumul comunal spre Gîrbova de Jos, după care trecem peste Dealul Cocoşului si coborîm in Aiud.

Teiuş - Geoagiu de Sus - Cabana Rîmeţ
Orăşelul Teiuş are 10 000 de locuitori şi este un important nod ferovier şi rutier.Traseul porneşte din centrul localităţii, unde o tablă indicatoare arată spre vest, spre Mănăstirea Rîmeţ. Drumul asfaltat trece prin localitatea Stremţ şi după 8 km ajunge în satul Geoagiu de Sus, după ieşirea din sat începe peisajul montan. Parcurgînd încă 10 km ajungem la renumita Mănăstire Rîmeţ. Mănăstirea a fost construită încă din sec. XV, unde lucrează si trăiesc sute de călugăriţe. Continuăm pe un drum pietruit şi după 15 km ajungem la cabana Rîmeţ unde putem fi cazaţi. În continuare pe vale în sus cam 2,5 km numai cu autoturisme sau pe jos ajungem in cele mai sălbatice chei din Munţii Trascăului (Cheile Rîmeţului).

Buru - Lunca Arieşului - Sălciua
Dacă din Turda urcăm pe valea Arieşului, pe şoseaua DN 75, după 20 de km ajungem la ramificaţia drumului spre Aiud, prin Rîmetea şi Cheile Poienii. După încă 1 km ajungem la ramificaţia spre Băişoara - Luna de Sus(pe valea Ierii). Continuînd pe şoseaua DN75 după 6,5 km trecem prin Lungeşti, iar după 4,5 km ajungem în dreptul satului Vidolm. La 3 km de aici ajungem la o altă ramificaţie spre Ocoliş, pe care putem ajunge în Cheile Runcului şi mai departe la Scăriţa Belioara(rezervaţie botanică). După alti 4,5 km ajungem la Lunca (Lunca Largă), în continuare urmează ramificaţia spre dreapta care duce la Poşaga şi Poşaga de Sus. Tot pe acest drum după 2,5 km ajungem la o fumoasă cascadă pe versantul din stînga a cărei apă provine de la izvoarele carstice de la Şipote. Şoseaua pînă aici a avut o direcţie generală spre sud, de aici urmează direcţia spre vest, unde după 2 km de la cotitura pereţilor de calcar spre sud, ajungem la Sălciua. Daca dorim să mergem la Huda lui Păpară trebuie să mergem pe jos urmărind marcajul cruce albastră.

Galda de Jos – Întregalde
La 3 km sud de Teiuş de pe şoseaua E81 se ramifică spre vest un drum asfaltat, pe care după 1,5 km, urmează comuna Galda de Jos. La 3 km de şosea se află ramificaţia drumului spre Cricău, Ighiu(spre stînga). Continuăm drumul spre nord-vest, trecem prin Mesentea, după care urmează satul Benic, de aici mergînd spre nord ajungem în satul Cetea de unde pe jos urmînd marcajul cu triunghi roşu se poate ajunge

la Băile Romaneşi apoi la Piatra Cetii. De la Benic continuînd drumul tot spre nord-vest, pe Valea Galdei urmează Galda de Sus. La 3 km de aceasta, urmează Cheile Gălzii,scurtă şi foarte îngustă, după care trecem prin satul Poiana Gălzii, de unde vedem crestele Piatra Cetii(dreapta) şi Piatra Bulzului(stînga). La 3 km de la Poiana Gălzii trecînd de muchia Piatra Bulzului pe o vale îngustă urcă spre sud marcajul bandă roşie spre Piatra Craivei, care coboară spre Piatra Cetii mai spre vest la circa 1 km. După ce se termină asfaltul continuăm drumul pe macadam si ajungem la un indicator pe care scrie Cheile Întregalde. După 2 km urmează comuna Întregalde. După 1,5 km ajungem la o bifurcaţie: drumul din dreapta prin localităţile Ivăniş şi Ghioncani duce la Mogoş, drumul din stînga duce la Necrileşti şi Sfîrcea, prin Cheile Găldiţei.

Aiud - Cabana Sloboda - Rîmeţ - Brădeşti
Din centrul oraşuluo pornim spre vest, pe drumul care duce la Buru. Trecem prin partea nord-vestică a oraşului, unde aproape de capătul localităţii, găsim un indicator spre stînga Rîmeţ-Abrud. La 2 km de oraş ajungem la liziera Pădurii Oraşului sau Sloboda, drumul continuă prin pădure şi după 5 km ajungem la Cabana Sloboda, din păcate drumul este asfaltat numai pîna aici. În continuare drumul pietruit urcă vertiginos, prin serpentine lungi şi după 4-5 km atinge o ltitudine de 750 de m. După ieşirea drumului din pădure ajungem pe o creastă care este principala cumpănă a apelor între bazinele hidrografice ale Mureşului şi Arieşului. Drumul ne asigură o privelişte foarte largă şi frumoasă, drumul trece pe la marginea superioară a comunei Rîmeţ, de unde avem acces către Valea Mănăstiri, pe urmă ocoleşte muchia stîncoasă a Vîrfului Pleşii(1250 de m), trece deasupra obîrşiilor văilor Uzei şi Inzelui apoi străbate satul Brădeşti, după care continuă spre Mogoş şi Abrud.

Valea Arieşului - Buru - Rimetea - Aiud
Din şoseaua naţională DN75, la Buru(21 km de la Turda) se ramifică spre sud drumul interjudeţean 107M de o calitate Inferioară. Drumul la ieşirea din Buru urcă pe valea Trascăului unde după 4 km apare colţul stîncos , impozant al Pietrii Secuiului(1119 m), trecem pe lîngă o mănăstire şi după numai 2 km ajungem în comuna Rîmetea. După Rîmetea, la 3,5 km ajungem în satul Colţeşti, la 3 km sud de Colţesti ajungem la bifurcaţia cu drumul ce duce spre satul Izvoarele. După 1 km ajungem în satul Vălişoara iar după 2 km ajungem în Cheile Aiudului(Poienii). Trecînd de frumoasele masive ale cheilor ajungem îm satul Poiana Aiudului unde valea Răchişului din stînga şi valea Inzelului din dreapta işi varsă apele în valea Aiudului. În continuare drumul trece pe lîngă o carieră de calcar şi după 2 km ajunge în Livezile(Cacova), apoi după 3 km urmează Magina şi după incă 3 km ajungem în Aiud.

Galda de Jos - Cricău - Ighiu - Iezerul Ighiului (16 km)
Acest drum a fost numit în epoca romană “drumul vinurilor” (Via Magna). Urmînd acest drum spre vest, după 1,5 km se ramifică un drum pietruit spre Tibru, iar după încă 2 km se ajunge la Cricău, comună care se întinde pe valea cu acelaşi nume. De pe drumul forestier se poate urca pe o potecă şi se poate ajunge la Piatra Craivei. Drumul asfaltat din Cricău continuă spre sud-vest, şi după 1,5 km trece prin satul Craiva. Drumul asfaltat după 3 km ajunge în Bucerdea Vinoasă. Din capătul superior al satului se poate urca pe jos 2 ore spre Piatra Craivei. După 10 km din Galda de Jos drumul asfaltat duce la Ighiu. Tot aici se mai poate ajunge din Alba Iulia prin Mirceşti şi Şard. Din Ighiu, pe un alt drum, de pe Valea Ighiel, prin satul Ighel se poate ajunge la frumosul lac (iezer) Ighiu după 16 km. Drumul este asfaltat numai pînă la Ighiel. De la Ighiu, continuă spre sud-est şi după 3 km ajunge în Şard la capătul caruia se întîlneşte cu DN74.